Mergi la conținut
Enurezisul la copii. Definiție, Cauze și Implicații

Enurezisul la copii. Definiție, Cauze și Implicații

Beniş Svetlana
Nefrolog pediatru/Dr. în ştiinţe medicale

Istoria și Originea Termenului

Termenul „enurezis” a fost introdus pentru prima dată de chirurgul francez Jean-Louis Petit în anul 1774. Denumirea provine din grecescul ενούρηση („urină”), descriind o afecțiune legată de pierderea involuntară a urinei.

Ce Este Enurezisul?

Enurezisul se referă la urinarea involuntară, fie pe timpul zilei, fie noaptea, ca urmare a pierderii reflexului la impulsurile interoreceptorilor vezicii urinare, destinsă de urină. Aceasta poate fi:

  • Enurezis nocturn: pierderea involuntară a urinei în timpul somnului nocturn, depășind vârsta fiziologică de 3-4 ani.
  • Incontinența urinară: pierderea controlului conștient asupra contracției vezicii urinare, ducând la eliminarea continuă și involuntară a urinei. În stadiile inițiale, acest fenomen este parțial, dar poate deveni complet.

Diagnostic

Diagnosticul enurezisului se bazează pe următoarele criterii (conform DSM-IV):

  • Prezența a cel puțin două episoade pe săptămână.
  • Persistența simptomelor pentru o perioadă de minimum trei luni.

Statisticile Enurezisului

  • Aproximativ 15-20% dintre copii suferă de această afecțiune.
  • La adolescenții peste 15 ani și la adulți, prevalența este de 2%.
  • Este mai frecvent la băieți, raportul fiind de 1,5-2:1, în timp ce enurezisul diurn este mai comun la fete.
  • 80-90% dintre preșcolarii afectați prezintă enurezis nocturn primar.

Cauzele Enurezisului

Cauzele pot fi clasificate în urinare și extraurinare:

  1. Cauze urinare:
    • Insuficiența sfincteriană: Apare după efort sau creșterea presiunii intraabdominale (tuse, strănut, sughiț).
    • Intervenții chirurgicale: Unele proceduri, precum uretrotomia internă, pot duce la incontinență parțială.
    • Cistita severă: Poate provoca pierderi involuntare de urină, mai ales în prezența corpurilor străine intravezicale (calculi, polipi, tumori).
    • Distinderea vezicii urinare: Poate induce o falsă incontinență prin regurgitare și micțiune autonomă.
  2. Cauze extraurinare:
    • Malformații congenitale: Printre acestea se numără:
      • Ectopia ostiumului ureterului în vestibulul vaginal (la fete).
      • Extrofia de vezică.
      • Epispadiasul, asociat cu lipsa congenitală a sfincterului vezical.
    • Patologia uretrei posterioare: Calculi inclavați sau valvă a uretrei posterioare.

Implicații Psihologice

Tulburările psihologice pot fi atât o cauză, cât și o consecință a enurezisului. Aceasta subliniază importanța abordării multidisciplinare în diagnosticarea și tratamentul afecțiunii.

Cauzele Extraurinare ale Incontinenței de Urină

Incontinența de urină poate avea multiple cauze, iar cele extraurinare joacă un rol semnificativ în dezvoltarea acestei afecțiuni. Iată o clasificare detaliată a acestora:

1. Patologia neurologică

  • Paraplegiile de diferite geneze: Produc uneori incontinență prin paralizia detrusorului vezicii urinare. Aceasta poate duce la pierderi involuntare de urină din cauza hipertoniei sfincterului vezical neted, urmată de fazele de spasticitate și distensie vezicală cu micțiune automată.
  • Traumatismele sau tumorile pontine: Afectează conexiunile interneuronale responsabile de coordonarea între sfincter și detrusor, determinând pierderi necontrolate de urină.
  • Neuropatiile autonome parasimpatice sacrate: Acestea pot altera mecanismul sfincterului vezical, contribuind la incontinență.

2. Bolile psihice

Incontinența poate apărea în:

  • Nevroză;
  • Spina bifida, unde elementul psihogen se adaugă tabloului clinic.

3. Bolile endocrine

Afecțiunile endocrine pot influența reflexele implicate în controlul vezicii urinare. Acestea includ:

  • Insuficiența hipofizară;
  • Disfuncțiile tiroidiene sau paratiroidiene.

4. Factori comportamentali și sociali

Unele comportamente și evenimente sociale pot contribui la apariția incontinenței, cum ar fi:

  • Utilizarea prelungită a scutecelor, în special după vârsta de doi ani;
  • Amânarea folosirii oliței de către părinți sau aplicarea pedepselor pentru insuccesele copiilor;
  • Schimbarea domiciliului sau a școlii;
  • Conflictele intrafamiliale sau școlare;
  • Frustrările sau insuccesele școlare.

5. Condiții medicale asociate

  • Invazii helmintice;
  • Constipațiile cronice.

Tratamentul și Recomandările NICE

Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică (NICE) a elaborat un ghid detaliat pentru evaluarea și tratamentul copiilor cu enurezis nocturn. Tratamentul este personalizat și adaptat fiecărui caz, în funcție de etiologie.

Consultați un medic specialist pentru o evaluare corectă și un plan de tratament adecvat.

Cum vă pregătiți de consultanța medicului nefrolog ?
Va programați online sau prin telefon de la recepție DOCTOR CHAT la medicul nefrolog