Prezența unei cantități semnificative de bacterii într-o probă de urină, colectată în mod corespunzător de la o persoană fără simptome de boală sau semne ale unei infecții ale căilor urinare (ICU) este definită ca bacteriurie asimptomatică.
Aproximativ 1 din 10 femei dezvoltă bacteriurie asimptomatică în timpul sarcinii.
Femeile gravide se regăsesc în grupa de risc crescut pentru ICU, începând din săptămâna a 6-a și atingând punctul maxim în săptămânile 22-24. Aproximativ 90 la sută din femeile gravide, pe fundalul hormonilor de sarcină, dezvoltă dilatarea ureterelor și scad tonusul musculaturii ureterale care va rămâne până la naștere – hidronefroză de sarcină. Creșterea volumului și scăderea tonusului vezicii urinare, împreună cu scăderea tonusului ureteral contribuie la creșterea stazei urinare și refluxului ureterovesical, adică întoarcerea înapoi a urinei. În plus, creșterea fiziologică a volumului sângelui circulant în timpul sarcinii scade concentrația de urină. Mai mult de jumătate dintre femeile gravide dezvoltă glicozurie (prezența glucozei în urină), care stimulează creșterea bacteriilor în urină. Toți acești factori scad capacitatea tractului urinar de a rezista bacteriilor invadatoare, împreuna sau aparte contribuind la dezvoltarea infecțiilor urinare în timpul sarcini.
Standardul de aur pentru detectarea bacteriilor în urină este urocultura (cercetarea prin însămânțare pe medii speciale a culturii microbiene din urină).
Pentru a evita apariția complicațiilor provocate de bacteriuria asimptomatică (anemie, hipertensiune arterială și chiar preeclampsie (formă gravă de disgravidie), greutate scăzută la făt) te pot ajuta cu un consult corespunzător.
