Mergi la conținut
Gripa sezonieră: o problemă socială și  economică!

Gripa sezonieră: o problemă socială și economică!

Papanaga Inna
Infecționist/Infecţionist pediatru

Gripa este o afecţiune respiratorie contagioasă cauzată de virusul gripal.

Există trei tipuri de virus gripal: virus gripal A,B,C. Tipurile de virusuri A și B provoacă epidemii sezoniere în Europa aproape în fiecare iarna. Virusul gripal de tip C provoacă o boală respiratorie ușoară și nu este responsabil de apariția focarelor.  Gripa poate fi o boală periculoasă pentru persoanele în vârstă, copii mici, femeile însărcinate sau persoanele de orice vârstă care au o afecţiune cronică, cum ar fi boli cardiace sau diabet. Cele mai multe cazuri de gripă apar la copiii mai mici de 4 ani, la femei gravide și la persoane de peste 60 de ani. Sursa de infecţie a gripei este omul bolnav, ce suferă de o formă acută sau frustă a bolii. Molipsirea maximă are loc în primele zile de boală, când virusul de gripă se răspândește intens în mediul înconjurător în timpul tusei şi strănutului.

Procesul de eliminare a agentului patogen din organismul omului bolnav se termină peste şapte –zece zile de la debutul bolii. Printre altele, e molipsitor nu numai bolnavul, dar şi lucrurile, de care el se foloseşte (vesela, albiturile ş.a.).

Cum se manifestă gripa?

Cele mai comune semne de boală sunt: febra, tusea, durerile în gât, durerile de cap, durerile musculare şi articulare, starea de rău, oboseală.  De asemenea, gripa poate fi însoţită de:

  • febră înaltă;
  • tuse;
  • dureri în gât, durerile la înghiţire;
  • durerile acute de cap, mai ales în frunte şi la mişcarea ochilor;
  • dureri musculare;
  • rinoree, nasul înfundat;
  • respiraţia îngreunată;
  • transpiraţie abundentă;
  • stare de oboseală excesivă;
  • vărsături/diaree (se manifestă mai ales în cazul copiilor).

În cele mai multe cazuri, aceste manifestări se ameliorează în decurs de cel mult 2 săptămâni. În cazul persoanelor care se încadrează în categoriile de risc, pot apărea complicaţii care prelungesc foarte mult perioada de recuperare. Uneori, complicaţiile pot fi fatale.

Complicaţiile pot consta în:

  1.  pneumonie;
  2. infecţii ale sinusurilor/urechilor;
  3. miocardita;
  4. encefalita;
  5. insuficienţa cardiacă.

Tratament pentru gripă

  • hidratarea din abundență a organismului (apa, ceaiuri, supe). Nu se recomandă cafea sau sucuri care conţin cofeină și care pot duce la o și mai mare deshidratare a organismului;
  • consumul de alimente bogate în vitamina C (portocale, lămâi, kiwi, ananas, mandarine, ardei gras, broccoli), sau administrarea de vitamina C efervescentă;
  • dispozitive medicale care ajută pacientul să respire mai uşor (spray nazal); 
  • odihna prelungită: somnul este unul dintre cele mai benefice medicamente naturale, mai ales în cazul unor infecţii. De asemenea, se recomandă reducerea efortului fizic intens;
  • inhalaţii cu uleiuri esențiale de mentă, eucalipt, lămâie, scorțișoară

Gripa este o afecţiune virală, aşadar antibioticele nu au un efect pozitiv, dimpotrivă. Antibioticele luate în cazul gripei pot duce la ineficienţa acestora în alte cazuri în care chiar poate fi nevoie de antibiotice (rezistenţa bacteriană). Antibioticele sunt recomandate, în cazul gripei, numai dacă  s-a ajuns la complicaţii (pneumonia bacteriană de exemplu).

Metoda de tratament pentru gripa, cea mai des folosită constă în administrarea de medicamente antivirale, care ameliorează sau scurtează durata bolii, dar previn de asemenea apariţia complicaţiilor. Aceste medicamente se recomandă să fie luate la scurtă vreme de la apariția simptomelor, iar durata tratamentului variază de la 5-14 zile, în funcție de severitatea simptomelor și de reacția fiecărui organism în parte.

Cum ne protejam de gripa?

Cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei și a complicațiilor acesteia este vaccinul antigripal . Vaccinul antigripal se face la sfârșitul toamnei, pentru a pregăti organismul pentru sezonul gripal. Este nevoie de 2 săptămâni pentru ca vaccinul să înceapă să îşi facă efectul.